Voluntar la Soare Verde XXI - Györgyjakab Boróka

Întâlnirea mea cu Soarele Verde… Prima oară L-am văzut cu ocazia plantării unor puieţi. A fost simpatic şi m-a făcut curioasă. M-a surprins dorinţa Lui de a nu sta degeaba, prezenţa determinantă şi dragostea care îi radia din ochi, cu care în acel moment şi de atunci strălucesc acţiunile Sale. Şi m-am îndrăgostit..... Desigur, conform personalităţii mele, m-am apropiat cu prudenţă. Mai întâi i-am întins mâna, ca să mă prezint,dar spre surprinderea mea, am atins mâna unui prieten. Şi am rămas plăcut surprinsă. Chiar şi acum îmi aduc aminte aceea strălucire din ochii lui, când mi-a făcut cu ochiul. Poate nu atingerea ci privirea aceea m-a atras spre El. După aceea a urmat prima şedinţă. Cu emoţii şi timid am intrat în sală. Curioasă şi suspicioasă am căutat privirea aceea, mişcările, reacţiile Lui şi spre liniştea mea s-a întors spre mine cu aceea privire caldă deja ştiută de mine. Această întâlnire a fost un pas spre el. A fost urmată de altele. Acei paşi făcuţi împreună ne-au făcut să pornim pe un drum comun. Un drum frumos şi sper că lung, uneori cu gropi, alteori neted, plin cu aventuri sau mai puţin captivant, câteodată gri, dar mereu amuzant şi plin de culoare. Un drum pe care cu timpul I-am oferit nu doar mâna ci şi cunoştinţele şi inima mea.Un drum, unde n-am mai fost şi mă bucur că l-am găsit. În acelaşi timp mă bucur că am găsit un asemenea Partener pe acest drum. Traducere: Derzsi Eszter

zoldnap